Software liber, o soluție in criză și chiar mai mult

Felicitări d-lui ministru Valerian Vreme

        Noul ministru al comunicațiilor are o inițiativă excelentă: folosirea open source software la nivel instituțional. Dorim ca această inițiativă să aibă succes deplin.

Avertisment:

Acest conținut nu este recomandat unor categorii de persoane:

• celor care au interese în folosirea și răspândirea produselor software proprietare.
• celor puturoși
• celor care sunt ferm convinși că au ajuns la perfecțiune privind cunoștințele personale despre lume și nimeni nu mai poate să adauge ceva nou, eventual ceva mai bun (vezi reflexul Semmelweis)

Dacă ai tragere de inimă în vreo categorie de mai sus atunci stop! Închide fereastra! Mai bine îți cauți altă preocupare.

Dacă crezi că ai totuși o deschidere către lucruri mai noi, necunoscute sau chiar dacă cunoscute, citește mai departe!

Introducere

        Software liber în general se referă la proiecte de software care sunt distribuite cu licențe permisive. Astfel de licențe dau libertate utilizatorului în folosirea, distribuirea, modificarea/înbunătățirea proiectului, ce implică accesul utilizatorului la codul sursă. Cele mai cunoscute astfel de licențe: GNU GPL, BSD, MIT și mai sunt și altele.

        Informațiile strânse aici nu arată, că software liber este potrivit pentru orice fel de situație, probabil există multe domenii în care o astfel de implementare nu este indicată. Scopul este să prezentăm anumite fapte, care ne ajută să înțelegem fenomenul/mișcarea software liber și totodată să ne folosim din plin de avantajele acestui fenomen. (Efectele, avantajele mișcării software liber sunt atăt de puternice, că recent chiar și Microsoft a recunoscut ca metodă de dezvoltare viabilă și colaborează chiar și la dezvoltarea kernelului Linux.)

         În ziua de azi tot mai multe guverne, structuri administrative și chiar foarte multe societăți comerciale sau corporații folosesc software liber, sau sunt în fază de adoptare. Comisarul european Neelie Kroes pledează pentru open source: Softurile contra-cost, o risipă pe care administrațiile nu și-o mai permit.

        Există foarte multe studii și statistici legat de această temă, unele chiar sprijinite de Comisia Europeană. Dacă verificăm câteva dintre aceste studii, observăm că România nu prea apare între țările care au avansat în domeniu. (De ex. într-un studiu realizat de CSIS nu apare deloc). Acest lucru nu înseamnă, că în instituțiile publice din România nu se folosește software liber. Probabil există multe instituții unde se folosește măcar un server Linux, dar din păcate statul plătește încă milioane de € pentru licențe de software proprietar și în foarte multe cazuri nu mai este justificat.

Descrierea scurtă a termenilor

        În acest context în limba engleză sunt foarte mulți termeni care se referă în general la același lucru. Richard Stallman (părintele mișcării software liber) insistă la folosirea termenului "free software", alții de ex. Eric S. Raymond spune că termenul "open source software" este mai potrivit, pentrucă "free" în engleză are și sensul de "gratuit", care induce o anumită înțelegere greșită. Din această cauză s-au răspandit tot felul de denumiri și prescurtări:

FOSS, F/OSS (Free Open Source Software), FLOSS (Free Libre Open Source Software), OSS/FS (Open Source Software/Free Software). În general toți cei implicați sunt de acord, că termenul "free" nu se referă la gratuitate ci la libertatea utilizatorului în folosirea, distribuirea, modificarea software-ului (normal că libertatea în modificare implică: codul sursă să fie cunoscut de public). Deci aceste soluții sunt deschise. Oricine poate verifica codul sursă și poate afla cum lucreaza software-ul respectiv și în caz de nevoie poate să remedieze problemele apărute.

În contrast soluțiile proprietare în general nu oferă codul sursă, sunt închise și numai firma proprietară cunoaște cum lucrează software-ul. Astfel se formează blocarea clientului la un anumit furnizor (vendor lock-in), pentrucă în anumite cazuri nimeni nu poate remedia problema numai cei instruiți de firma producătoare.

Vom folosi mai des termenul de "software liber" (folosit și pe alte site-uri din România), eventual prescurtarea FLOSS, dar dacă apare "open source software", "free software", "soluție deschisă", "software deschis" - se referă la același lucru.

Motivație

• Motivul care ne afectează pe toți: România trece printr-o criză economică foarte gravă.
• Suntem în 2010 deja, a venit vremea unei schimbări de mentalitate. (Vezi a venit d-l Vreme)
• Prin adoptarea soluțiilor deschise nu mai trebuie sa plătim grămezi mari de bani pentru licențe proprietare. Eventual plătim pentru o firmă locală pentru suport, dar in acest caz banii cheltuiți rămân în economia locală și oricum o astfel de soluție este mult mai ieftină decât licențele proprietare.
• Nu trebuie să fim mereu ultimii în adoptarea unor idei, tehnologii bune, folositoare.
• Faptul că în România au venit mai multe multinaționale din lumea IT cu investiții mari, nu trebuie să ne oblige să folosim soluțiile lor proprietare. În primul rând ei au venit din interes propriu pentrucă avem forța de muncă de 5-10 ori mai ieftină decât în alte state mai dezvoltate și au mai venit și pentru piața din Romania. Pe de altă parte dacă adoptăm tehnologii deschise, atunci putem să atragem și alte multinaționale, care oferă servicii în domeniul FLOSS.
• Prin adoptarea soluțiilor libere se crează locuri de muncă, care sunt mai stabile decât locurile de muncă create de furnizorii de soluții proprietare. Astfel este sprijinită economia locală.
• Nu este indiferent pe ce sunt cheltuiți banii publici. Dacă există soluții prin care se pot face economii substanțiale (foarte multe state au dovedit că există), atunci este o pagubă să nu fie folosite.

Mărcile folosite pe site: Linux este marcă înregistrată de Linus Torvalds, Windows, Microsoft Office este marcă înregistrată de Microsoft Corporation.